Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Am ceva aici...

de Rodean Stefan-Cornel

Examen de admitere la o institu?ie de înv???mânt superior militar. Se anun?? o concuren?? foarte mare la toate sec?iile ?i specialit??ile. Sunt ultimele ore înainte de încheierea perioadei de înscriere la concurs. Pân? acum s-au luat în eviden?? dosarele de candida?i primite de la diferite institu?ii specializate cu atribu?ii în domeniu, dar nu sunt excluse nici înscrierile individuale.Toate compartimentele din structura unit??ii, indiferent de atribu?iunile curente ale acestora, sunt chemate s? contribuie la sprijinirea bunei desf??ur?ri a acestei importante activit??i. Întreaga munc? a comisiei de admitere este organizat? astfel încât s? se elimine orice suspiciune de netransparen?? sau de incorectitudine. Stresul la care sunt supu?i cei din comisie se ridic? la cote greu de imaginat pentru cineva care nu a îndeplinit o asemenea misiune.

În biroul secretariatului comisiei de admitere forfota este în toi. Sun? telefonul. La cel?lalt cap?t al firului este subofi?erul de serviciu pe punctul de control:

„Sunt subofi?er de serviciu pe punctul de control, plutonier Neac?u. Domnul maior Ionescu, secretarul comisiei de admitere, este rugat s? vin? pân? aici s? l?mureasc? o problem? a unui candidat.”

Maiorul Ionescu se ridic? din fa?a calculatorului ?i coboar?, cu speran?a c? acesta va fi ultimul drum pe care îl va mai face ast?zi spre poart?, înainte de plecarea acas? (dup? ora 20, ca de obicei, de când a început calvarul admiterii).

Ajunge la punctul de control, întreab? cine îl caut? ?i în fa?a sa apare un b?iat foarte brunet, sub?irel, parc? mai tân?r decât vârsta obi?nuit? pentru un asemenea concurs, îmbr?cat curat, dar cu ni?te haine pe care evident nu le-a mai folosit (nefiind exclus? nici varianta împrumut?rii acestora de la un frate sau de la tat?l s?u). În mâna stâng? avea un dosar, iar în dreapta o plas?, potrivit? ca m?rime ?i ca greutate, dup? cum se vedea.

- Bun? ziua, s? tr?i?i! Am ?i eu o problem? cu domnul care se ocup? de înscrierea la examen – începe timid tân?rul.
- Spune care-i problema, te ascult! – îi r?spunde maiorul.

În acel moment tân?rul brune?el ridic? mâna în care avea plasa, o îndreapt? spre maiorul Ionescu ?i începe un discurs, ca ?i când ar recita o poezie bine înv??at?:
- Domnule ofi?er, eu provin dintr-o familie foarte s?rac?, dar am înv??at foarte mult pentru admitere ?i vreau neap?rat s? devin ofi?er. Sunt foarte s?rac, nu am bani. Problema e c? am ceva aici... – ?i întinde ?i mai mult mâna cu plasa c?tre ofi?er.
- M?i b?iete – îl întrerupe calm maiorul Ionescu - este foarte bine c? vrei s? devii ofi?er, este foarte bine c? ai înv??at, dar s? ?tii c? pentru a reu?i nu ai nevoie de bani ?i nici de altceva, a?a c? las? mâna jos...
- Tocmai asta este problema, c? am înv??at foarte mult ?i nu ?tiu dac? am vreo ?ans? ca s? reu?esc, de aceea v? rog s? v? uita?i ce am aici! – ?i din nou ridic? mâna cu plasa.
- P?i, dac? ai înv??at, ai ?anse mari, dar nu mai încerca s? umbli cu alte chestii...
- Dar, v? rog, totu?i, s? vede?i ce am aici, v? rog frumos! - ?i iar cu mâna sus!
- Tinere, dac? mai insi?ti, o s? chem ?i poli?ia, s? ?tii, o s? te treze?ti cu dosar penal ?i nu o s? mai po?i deveni ofi?er niciodat?!
- Dar de ce nu vre?i s? v? uita?i? Pe mâna dreapt? am o pat? din na?tere ?i-mi este team? c? voi fi respins la vizita medical?. De aceea am vrut s? v? rog pe dumneavoastr? s? v? uita?i la ea, c? dac? nu am ?anse de a trece de vizita medical?, atunci nu are rost s? mai pl?tesc taxa de înscriere, c? sunt b?iat s?rac, nu prea am bani...

Rodean Stefan-Cornel (rodean) | Scriitori Români

motto:

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro