proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

Privea tavanul alb, o bucat? de cer din care au plecat toate f?pturile protectoare, c? uneori chiar întreba dac? nu era p?zit de fericire, inclusiv îngerii. În limbaj teologic, fapta asta era incriminat?, curvie. A?a în?elegea femeia modul de a-i r?spl?ti monahului Iosif. Îi salvase b?iatul paralizat ?i de mai mult? vreme o dorea cu cea mai p?gân? poft?. Prin el trecea o dubl? energie, se reg?sea prin puterile de vindec?tor, dar, în alternan??, greu î?i înfrâna înclina?ia spre pl?cerile c?rnii. Prea dese gânduri mergeau c?tre ispita sfin?eniei. Ea era sursa palpabil? de trecere într-un alt mod de sim?ire. La întâlnirea asta se cerea discre?ie, scenele aveau s? fie mai tari decât orice imagina?ie sau film xxx v?zut pe laptop ?i veneau dintr-un firesc sentiment de dragoste, la potrivirea c?reia s-au ad?ugat cuvintele. Dou? în?elesuri diferite, predica ?i via?a, îl urm?reau pe monah. Ce sentiment ai într-o camer? de hotel? Po?i s? bei lini?tit o sticl? de vin, o cafea, mai fumezi trei ?ig?ri, cu multe îndoieli arunci privirea în parcare, poate z?re?ti silueta din umbre. Nelini?tea dinaintea întâlnirii. Auzea cuvintele de la ultima slujb?, îndemnurile Sfântului Pavel: “nu împlini?i poftele firii p?mânte?ti!”. Un adev?rat tremur pusese st?pânire pe mâinile vânoase, succesive noduri în gât l-au f?cut s? ro?easc?. La asemenea întâmplare persist? tracul lui “prima oar?”, chiar ?i printre rug?ciuni. Cu bra?ele deschise pe pat a?tepta ca un Crist s?rutat de Magdalena, nu c?uta nimic în afar?. Era vremea rânjetului înghe?at de februar. Spa?iul îl m?sura din înclina?ia capului, suficient limitat la cât cuprindea cu bra?ele deschise, altfel s-ar pierde ceva. Privea intrarea ei, un gest de curaj f?r? seam?n, la a doua întâlnire. Pân? la urm?, ce poate s?-?i fac? un îndr?gostit? Loc mai sigur nu g?sea decât în bra?ele puternice. Nimic nu-i mai important, s? fii iubit(?)! Aici se terminau cele mai lungi întreb?ri, idei despre valoarea libert??ii, c? nu po?i ajunge la nimic lipsit(?) de dragoste. Ce c?ut?m în îmbinarea asta dintre vis ?i realitate atât de bine exprimat? în trup? Cu siguran?? transcenden?a atrac?iei, vrem partea din dorin?? ascuns?-n subcon?tient.
Întâmpinarea avea ceva din îmbr??i?area îndr?gosti?ilor sau “S?rutul” de Rodin, mâinile coborau încet de pe mijloc pân? pe fese, u?oar? plutire. Hainele în aer erau precum ultimii nori care mai umbresc în?l?area. Cum arat? dou? trupuri descoperite peste ve?mintele imagina?iei? Inegalabile opere de art?. De câteva ori v?zuse aproape o femeie goal?, multe zile i-au trebuit s-o scoat? din gând printr-o voin?? puternic?. Nu era cumva vina Celui ce f?cuse perfec?iunea empiric?? În camer? aburii desenau preludiul unei apropieri nebune. Mai conteaz? cât timp a fost în p?cat, nu era doar r?zbunarea unor gânduri cultivate prost? Niciodat? n-a gustat mai din plin partea de timp cu chip de femeie.
S-a trezit cu mâna peste locul gol, cutele de pe a?ternut erau singura dovad? c? ispita nu a fost doar o himer?. Ce încercare avea s?-i fie imaginea singurei iubiri adev?rate! Nu s-a eliberat niciodat?. Vedea dincolo de icoane sau suprapus perfec?iunea formelor feminine, nu în?elegea nicio impunere din afara firii.
- Spune-mi, ce ai pe suflet, fiul meu! erau cuvintele blânde ale duhovnicului Anastasie, nu te l?sa cugetul s?-i ascunzi ceva.
- Asear?, n-am rezistat ispitei! Mi-e greu s? spun…
- Nimeni nu e f?r? gre?eal?, a?a n-ar mai fi avut rost întruparea!
- ?i trecem prin timp ca s?-i punem r?bdarea Lui la încercare?! Cum e în?eleas? duplicitatea noastr??
- Ascult?, dac? ai iubit cu adev?rat, n-ai p?cat! Ducem povara dublei naturi, dar prin dragoste realiz?m ceva peste concepte. Desigur, de acum ai s? vezi leg?turile lumii. Nu te condamn, ar fi o prostie!
- Pot s? mai r?mân aici?
- Deja cuno?ti gustul libert??ii. Mai po?i mânca de post? N-am s? pun niciun înger cu sabia înv?p?iat? la poart?, e?ti binevenit oricând! la plecare a întors privirea spre grota s?pat? în stânc?, se întreba dac? vorbise într-adev?r cu cineva.